Specii protejate in arie

PESTI

UMBRA KRAMERI Wallbaum, 1792
Tiganus; Mudminnow

Incadrare taxonomica: Clasa Pisces, Ordinul Salmoniformes, Familia Umbridae
Specie vulnerabila.
Descrierea speciei: corp moderat comprimat lateral, de cca 6-17 cm lungime, vertebre 32-36, spini branhiali 6-13; variabilitate si dimorfism sexual slab pronuntate.
Aria de raspandire: areal restrans la bazinul Dunarii (din Austria in aval) si al Nistrului; a fost introdus in Polonia, Germania si Anglia. In Romania se gaseste in cateva balti din judetele Satu Mare, Bihor, Giurgiu, Ilfov si Calarasi, precum si Mehedinti si Dolj; a disparut din balta Cristesti din judetul Iasi.
Efectivul: cca 100 exemplare, formeaza mici carduri.
Reproducere: martie-aprilie; o femela depune pana la 1500 icre intr-o groapa sapata in mal; ecloziunea are loc dupa aproximativ 5 zile; durata de viata este de 3 ani.
Regimul alimentar: hrana consta din nevertebrate acvatice, in special crustacee planctonice si ocazional larve de peste.
Biotopul: specie dulcicola, prefera baltile mici, cu fund malos si bogate in vegetatie.
Factori de amenintare potentiala: restrangerea si degradarea habitatelor acvatice; pescuitul sportiv avand o valoare indirecta fiind folosita frecvent ca momeala vie sau moarta pentru pescuitul rapitorilor, atat in sezonul cald cat si la copca.
Masuri de conservare propuse: respectarea legislatiei in vigoare, pastrarea unor conditii cat mai naturale in zonele umede, combaterea drastica a braconajului, obligativitate de a epura apele reziduale; intrucat specia a devenit o raritate in arealul geografic, disparaad din multe zone datorita mai ales a deteriorarii habitatelor favorabile, acestuia i se acorda o atentie sporita privind protectia pe plan european.


UMBRA KRAMERI

GOBIO KESSLERI (Dybowski, 1862)
Porcusor de nisip; River gudgeon

Incadrare taxonomica: Clasa Pisces, Ordinul Cipriniformes, Familia Cyprinidae Specie vulnerabila.
Descrierea speciei: corp slab comprimat lateral, de cca 8-13 cm lungime, la comisura buzelor o pereche de mustati; anusul mai aproape de ventrale decat de anale, pedunculul caudal cilindric, dinti faringieni pe doua randuri.
Aria de raspandire: bazinul Dunarii pana in Austria, cel al Vistulei (Polonia), iar la est se intinde pana in Republica Moldova si Ucraina (Nistru). In Romania se gaseste in majoritatea afluentilor Dunarii.
Efectivul: cca 100 exemplare, formeaza mici carduri.
Reproducere: martie-aprilie; o femela depune pana la 1500 icre intr-o groapa sapata in mal; ecloziunea are loc dupa aprox. 5 zile; durata de viata este de 3 ani.
Regimul alimentar: hrana consta din diatomee si nevertebrate bentonice.
Biotopul: specie reofila dulcicola, prefera fundul nisipos al raurilor mari, in zonele de ses si colinare.
Factori de amenintare potentiala: restrangerea si degradarea habitatelor acvatice; pescuitul sportiv avand o valoare indirecta fiind folosita frecvent ca momeala vie sau moarta pentru pescuitul rapitorilor, atat in sezonul cald cat si la copca.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna Anexa 3, Directiva Habitate (Anexa 2), Lista Rosie IUCN (NT), Lista 462 (Anexa 2), Lista Rosie RBDD (specie periclitata - R), OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Cartea Rosie a vertebratelor din Romania (vulnerabil).
Masuri de conservare propuse: respectarea legislatiei in vigoare, pastrarea unor conditii cat mai naturale in zonele umede, combaterea drastica a braconajului, obligativitate de a epura apele reziduale; intrucat specia a devenit o raritate in arealul geografic, disparand din multe zone datorita mai ales a deteriorarii habitatelor favorabile, acestuia i se acorda o atentie sporita privind protectia pe plan european.


GOBIO KESSLERI

AMFIBIENI

SALAMANDRA SALAMANDRA Linnaeus, 1758
Salamandra; Salamander

Incadrare taxonomica: Clasa Amphibia, Ordinul Urodela, Familia Salamandridae
Specie vulnerabila.
Descrierea speciei: Membre puternice, glande parotide proeminente, coada cilindrica si lunga. Negru cu marcaje galbene sau portocalii, de diferite forme si marimi, lungimea corpului 15 - 30cm.
Aria de raspandire: Europa Centrala si de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu; La noi, specia traieste prin padurile de foioase intunecate si umede din zona dealurilor subcarpatice, de la 200 m pana la limita golului alpin.
Reproducere: din primavara pana in vara; acuplarea pe uscat; femela depune puii (10 - 24, rar 50 - 70) in apa, din aprilie pana in iunie, inveliti intr-o membrana subtire si transparenta, care crapa in apa indata dupa ponta. Ponta se poate depune si in mai multe etape, pe parcursul a catorva saptamani. In captivitate se acomodeaza usor, traind pana la 25 de ani.
Biotopul: Specie strict terestra. Este un animal nocturn si crepuscular. Pe timp secetos se intalneste foarte rar. Ierneaza pe sub tufe de ierburi, in muschi, pe sub pietre. In pofida aspectului greoi, se poate deplasa foarte repede cand este amenintata.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului prin actiuni de poluare a solului (substante fertilizante, pesticide etc.), defrisari conduc la diminuarea efectivelor populationale.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: crearea mai multor arii protejate; ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale, defrisari controlate; incercarea reproducerii in captivitate.


SALAMANDRA

BOMBINA BOMBINA (Linnaeus, 1758)
Buhai de balta (izvoras) cu burta rosie; Fire-bellied Toad

Incadrare taxonomica: Clasa Amphibia, Ordinul Anura, Familia Discoglossidae
Specie aproape amenintata.
Descrierea speciei: Corpul este indesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic, avand lungimea egala cu latimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenti, avand pupila triunghiulara. Dorsal tegumentul este foarte veruculos, acoperit cu numerosi negi, rotunzi sau ovali, avand un punct negru central. Cuta gulara este distincta.
Aria de raspandire: in estul Europei, din Danemarca si sudul Suediei in vest, Cehia, Serbia si Dunarea in sud, in Rusia pana aproape de Urali. In Romania este prezenta pretutindeni in zonele de ses: Campia Romana, Baraganul, Dobrogea inclusiv delta, Crisana, Podisul Transilvaniei si Podisul Moldovei.
Reproducere: prin aprile-mai; in conditii favorabile de mediu se poate repeta in august. In timpul reproducerii, masculii oracaie, in special seara si noaptea, in cor, intr-un tempo caracteristic; femelele raspund prin sunete usoare, slabe. Ouale (intre 10-100 la o ponta) sunt depuse izolat sau in gramezi mici, fixate de obicei pe plante. Dupa 8 - 9 zile apar mormolocii, care prin septembrie - octombrie devin broscute cu picioare dezvoltate, pierd coada si branhiile; dupa 1-3 ani devin maturi sexual. O femela poate depune mai multe ponte pe an.
Regimul alimentar: Se hraneste cu insecte, melci mici si viermi.
Biotopul: in bazine statatoare mari si mici, permanente sau temporare (lacuri, balti) dar si ape curgatoare nu foarte mari unde se reproduce.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului, defrisari conduc la diminuarea efectivelor populationale, scurgerea rapida a apelor si disparitia baltoacelor.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: reducerea poluarii apelor interioare; crearea mai multor arii protejate; ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale; promovarea reproducerii organizate in captivitate.


BOMBINA BOMBINA

RANA ESCULENTA Linnaeus, 1758
Broasca mica de lac

Incadrare taxonomica: Clasa Amphibia, Ordinul Anura, Familia Ranidae
Descrierea speciei: Masculul 6 - 9 cm, femela 9 - 12 cm. Capul cam tot atat de lung cat este de lat, cu botul rotunjit sau prelung ascutit. Ochii foarte proeminenti asezati latero-superior. Spatele verde, uneori cafeniu, cenusiu sau intunecat cu pete si marmorari neregulate, cafenii sau negre, uneori cu dunga pe sira spinarii, mai luminoasa. Ventral albicios-uniforma sau patata cu negru.
Aria de raspandire: in Europa pana in vestul Siberiei; la noi in tot arcul carpatic.
Reproducere: Adultii ierneaza pe fundul apei, tinerii pe pamant; primavara apar prin aprilie-mai cand are loc si reproducerea. Femela depune pana la 5000 de oua, in gramezi mari, care cad la fundul apei. Dupa 5 - 7 zile ies larvele, iar dupa doua saptamani devin mormoloci. Dupa 3 - 4 luni apar broscutele. Indivizii pontelor tarzii ierneaza ca mormolocii. Maturitatea sexuala poate fi atinsa de masculi dupa prima hibernare iar de femele dupa a doua.
Regimul alimentar: Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre.
Biotopul: Specie euritopa, poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, impreuna cu Rana ridibunda sau Rana lessonae, mai rar cu amandoua. Este predominant acvatica, mai activa ziua. Destul de frecvent sta pe malul apei la soare. Hiberneaza atat pe uscat cat si in apa.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului, scurgerea rapida a apelor.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: reducerea poluarii apelor interioare; crearea mai multor arii protejate; ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale; promovarea reproducerii organizate in captivitate.


RANA ESCULENTA

REPTILE

TESTUDO HERMANNI Gmelin, 1789
Testoasa de uscat din Oltenia (banateana)

Incadrare taxonomica: Clasa Reptilia, Ordinul Chelonia, Familia Testudinidae
Specie periclitata.
Descrierea speciei: este o broasca de talie mijlocie. Are circa 4 cm la nastere si respectiv 15-30 la maturitate.
Aria de raspandire: Europa Centrala si de Est; in tara noastra indeosebi in zona Portilor de Fier, in subcarpatii Olteniei, clisura Dunarii.
Reproducere: Obisnuit, se reproduce la sfarsitul primaverii, cand femela depune 11-12 oua albe, sferice, cu un diametru de 3,5 cm., pe care le ingroapa in pamant afanat. Puii eclozeaza dupa o perioada de 3-4 luni si masoara la nastere circa 4 cm.
Regimul alimentar: Este o specie vegetariana prin excelenta, hranindu-se cu frunze, fructe de padure, legume si foarte rar mici nevertebrate.
Biotopul: paduri, zone inierbate, regiuni cu tufisuri si stancarii. Hiberneaza din octombrie pana la sfarsitul lunii aprilie, ingropata in pamant sau in mici pesteri prezente in stancile de la nivelul malurilor.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului prin extinderea suprafetelor agricole, industriale sau locuibile, defrisari conduc la diminuarea efectivelor populationale.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: crearea mai multor arii protejate; ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale, defrisari controlate; interzicerea comertului si a recoltarii lor, incercarea reproducerii in captivitate.


TESTUDO HERMANNI

LACERTA VIRIDIS Gmelin, 1789
Gusterul

Incadrare taxonomica: Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Familia Lacertidae
Descrierea speciei: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm. La mascul, coada este cilindrica, latita la baza. La femela coada este mai lunga. Masculii adulti sunt verzi cu nuante pana la albastrui sau albastru, pe cap si gat cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenusii cu diferite nuante de la cafeniu, cafeniu intunecat si negru, de obicei cu doua siruri de pete mai albe.
Aria de raspandire: Europa Centrala si de Est; destul de comun in tara noastra.
Reproducere: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua in nisip sau pamant moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de 15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, in functie de caldura si umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni.
Regimul alimentar: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici).
Biotopul: luminisurile si lizierele padurilor de stejar sau pe malurile insorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului prin extinderea suprafetelor agricole, industriale sau locuibile, defrisari conduc la diminuarea efectivelor populationale.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: crearea mai multor arii protejate; ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale, defrisari controlate; incercarea inmultirii in captivitate.


LACERTA VIRIDIS

NATRIX TESSELATA (Laurenti, 1768)
Sarpe de apa

Incadrare taxonomica: Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Familia Colubridae
Specie aproape amenintata
Descrierea speciei: se aseamana mult la aspect si comportament cu sarpele de casa cu care imparte de multe ori acelasi habitat. Prima diferenta vizibila ar fi ca la sarpele de apa nu gasim acel inel galben din spatele capului de la sarpele de casa. Culoarea generala este galben cenusiu cu variatii de masliniu si brun deschis.
Aria de raspandire: Europa Centrala si sudica; destul de comun la noi in tara, mai putin raspandit in Moldova.
Reproducere: La sfarsitul lunii martie masculul incepe sa curteze femelele care depun in luna iulie, in cuiburi din gramezi de frunze,paie,gunoi pana la 40 de oua. Parintii nu au grija de pui care se descurca singuri dupa eclozare si se hranesc cu mormoloci si puiet de peste.
Regimul alimentar: Hrana este alcatuita aproape exclusiv din pesti si broaste. Rar se intampla sa consume soareci si pasari mici.
Biotopul: luminisurile si lizierele padurilor de stejar sau pe malurile insorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului prin extinderea suprafetelor agricole, industriale sau locuibile, utilizarea pesticidelor si a ingrasamintelor agricole; poluarea apelor; uciderea directa de catre localnici.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: crearea mai multor arii protejate; ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale, reducerea poluarii apelor; incercarea inmultirii in captivitate.


NATRIX TESSELATA

PASARI

GAVIA IMMER Brunnich, 1764
Cufundar mare; Common loon

Incadrare taxonomica: Clasa Aves, Ordinul Gaviiformes, Familia Gaviidae
Descrierea speciei: lungimea totala a corpului max. 100 cm si greutatea variind intre 2-8 Kg, penajul alb amestecat cu negru la pasarea adulta, cioc albicios in penaj de iarna si in rest negru-albastrui.
Aria de raspandire: Cufundarul mare este specific continentului nord-american, dar cuibareste si in Europa pe lacurile interioare din Islanda.
Efectivul: in Europa se estimeaza intre 10.000 si 20.000 perechi clocitoare., din care cca 1.500 perechi cuibaresc in Romania, cu precadere in baltile din Delta Dunarii. Efectivele globale au o tendinta pozitiva, ca urmare a protectiei impuse.
Migratie si reproducere: oaspete de iarna, vine in baltile noastre in noiembrie. Cuibareste in stufarisuri sau in vegetatia arborescenta din baltile si ostroavele Dunarii. Cufundarul inoata foarte bine la suprafata, nu are probleme la cufundat in apa si este capabil sa zboare sute de kilometri cand migreaza. in timpul imperecherii, adultii construiesc cuibul, participa la incubarea oualelor si hranesc puii, hrana preferata fiind pestele.
Regimul alimentar: mancator de peste capturand prada sub apa, cufundandu-se sub apa pana la 60 m adancime. Dieta de apa dulce consta in stiuca, biban, pestele-luna, pastrav. Dieta de apa sarata consta in platica, hering, pastrav de mare.
Biotopul: balti si lacuri cu apa adanca, cu stufarisuri si palcuri de arbori.
Factori de amenintare potentiala: cresterea nivelului hidrologic al bazinelor acvatice, incendierea sau taierea macrofitelor palustre.
Masuri de protectie existente: specia este protejata prin Directiva Europeana 79/409/EEC Directiva Pasari, prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, Legea 13 din 1998 prin care Romania a ratificat conventia de la Bonn, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Legea fondului cinegetic: "Vanarea interzisa".
Masuri de conservare propuse: ocrotirea speciei si habitatelor preferate.


GAVIA IMMER

Anas platyrhynchos - Rata salbatica

Este cea mai raspandita, mai mare si mai masiva dintre ratele de suprafata. O intalnim in toate baltile si lacurile, din tara. isi face cuib din stuf, iarba, pe grinduri, in scorburi de copaci, unde depune 8-10 oua pe puf si pene mici (interesant este ca, daca i s-au luat ouale, depune altele, dar mai putine). Dupa 26 de zile, ies bobocii, care pleaca din cuib in aceeasi zi, urmandu-si mama. Ei pot zbura dupa 7- 8 saptamani. Rata se hraneste cu plante si animale acvatice. Este foarte activa noaptea.


Anas platyrhynchos

Larus minutus - Pescarusul mic

Are doar 26 cm, fiind cel mai mic pescarus din fauna noastra. Silueta este tipica pescarusilor, avand ciocul mic. in penajul de vara, adultul are capul negru, aripile si spatele cenusii deschis, iar restul penajului alb. Caracteristic, sub aripa este negricios. Iarna, capul devine albicios, cu un punct mic negru in spatele ochiului. Juvenilul prezinta pe aripi dungi de culoare neagra. Cuibareste rar si punctiform in Dobrogea, dar apare relativ frecvent in perioadele de migratie.


Larus minutus

MAMIFERE

NEOMYS ANOMALUS Cabrera, 1907
Chitcanul de mlastina; Millers water shrew

Incadrare taxonomica: Clasa Mammalia, Ordinul Insectivora, Familia Soricidae
Specie periclitata de origine mediteraneana
Descrierea speciei: seamana cu un soarece avand lungimea corpului de cca 20 cm, culoarea blanii cafenie, in urma ochilor cu o mica pata albicioasa.
Aria de raspandire: Vestul Europei pana in Asia Mica; in Romania raspandit mai mult in muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pana la 2000 m (Retezat, valea Raului Mare).
Efectivul: in Europa se estimeaza intre 800 1.000 indivizi, care se intalnesc in populatii mici si izolate.
Reproducere: Doua perioade pe an: primavara (dupa ce temperaturile nocturne se stabilizeaza in jurul a 0 grade C si a doua perioada in iulie-august; intre 4 si 6 pui la fatare; longevitatea este de cca 18 luni.
Regimul alimentar: Se hraneste cu viermi, insecte, paianjeni si alte animale din sol.
Biotopul: in locuri umede mai ales la campie, fiind o specie mai mult terestra decat acvatica.
Factori de amenintare potentiala: distrugerea habitatului prin actiuni de poluare a solului (substante fertilizante, pesticide etc.), defrisari, pasunat conduc la diminuarea efectivelor populationale.
Masuri de protectie existente: Protejata prin Legea 13 din 1993 prin care Romania a ratificat Conventia de la Berna, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Anexa 4B specii de interes national).
Masuri de conservare propuse: ocrotirea speciei si pastrarea habitatelor naturale, defrisari controlate pe parcele pentru a da posibilitatea retragerii indivizilor din locurile perturbate in cele linistite, respectarea masurilor speciale de protectie.


NEOMYS ANOMALU