Prezentarea proiectului

Denumirea ariei/zonei protejate: Balta Cilieni - Bailesti

Denumire administrator/custode: Primaria Municipiului Bailesti

Suprafata (ha): 47 ha

Recunoastere conform legislatiei comunitare/nationale: Arie protejata de interes national

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului si modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia
Pe teritoriul administrativ al Municipiului Bailesti se gasesc doua arii naturale protejate de interes national desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – Zone protejate: Balta Cilieni - Bailesti si Raul Balasan amonte de Bailesti.
Aria naturala protejata Balta Cilieni – Bailesti face parte din categoria ariilor naturale protejate de interes national si corespunde categoriei IV IUCN, fiind declarata prin HCJ 26/1994 si apoi prin legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – Zone protejate. Nu face parte din niciun sit Natura 2000.
In prezent Aria naturala protejata Balta Cilieni – Bailesti se afla in custodia Primariei Municipiului Bailesti, conform conventiei de custodie nr. 127/09.03.2010, incheiata intre Agentia Nationala pentru Arii Naturale protejate si Consiliul Local al Municipiului Bailesti judetul Dolj.
Terenul ariei naturale protejate are o suprafata de 47 ha si intra in categoria domeniului public, conform Hotararii de Guvern 1326/27.12.2001, publicata in Monitorul Oficial 17/15.01.2002.

Descrierea stiintifica a ariei/zonei proiectului (relief, clima, conditii hidro-geografice, pedologie, geologie, tipuri de ecosisteme, habitate/ specii de importanta comunitara etc):
Aria naturala protejata de interes national "Balta Cilieni - Bailesti", situata in partea centrala a Campiei Olteniei, in Campia Bailestilor, avand urmatoarele coordonate 44o02'20'' lat. Nordica si 23o18'00'' long. Estica, se intinde de la intrarea Paraului Balasan pe teritoriul administrativ al municipiului Bailesti (in extravilan) si pana la digul de la aeroport.

Suprafata totala - 47 ha.

Limitele ariei sunt urmatoarele:

  • la sud CF Craiova-Calafat;
  • la vest Ferma "Horticola";
  • la est Pasaj trecere CF.

Relieful
Municipiul Bailesti s-a dezvoltat pe un ses intins, cu o panta lina, de la nord la sud, strabatut pe mijloc de cursul de apa al paraului Balasan. Zona Bailesti face parte din sectorul Campia Dunareana, alcatuita din campuri largi acoperite cu depozite loesoide, pe care apar numeroase dune cu terase bine conturate (ale Dunarii si ale afluentilor ei principali) si cu lunci largi, inundabile.
Campia Bailestiului prezinta cea mai tipica etalare de trepte de relief, ca urmare a faptului ca aici se desfasoara tot sistemul de opt terase ale Dunarii si se divide in patru subunitati de relief. Orasul Bailesti se afla in subunitatea aflata la vest de Desnatui si la sud de linia care strabate teritoriul localitatilor Cetate, Motatei, Galicea Mare, Silistea Crucii si Giurgita. Din punct de vedere morfogenetic, Campia Bailestiului se prezinta ca una de acumulare si eroziune, raportat la actiunea Dunarii in trecut si ca una de acumulare daca referinta este la actiunea principala actuala si mai veche a vantului.
Ca o caracteristica a reliefului, se observa prezenta unor flancuri asimetrice ale dunelor cu culmi inguste sau culmi aplatizate, gen microplatouri, unele dintre ele impropriu fiind numite dealuri sau maguri: "Grindu Mare", "Grindu lui Ghiorghisan", "Grindu lui Dobre", "Magura Cilieni", "Magura Mica", "Magura viilor", multe afectate, ca urmare a lucrarilor intreprinse pentru ameliorarea solurilor.

Aspecte geologice / geomorfologice
Aria naturala protejata Balta Cilieni-Bailesti este amplasata in Campia Olteniei (Campia Bailestilor), pe terase fluviatile formate prin sedimentarea depozitelor aluvionare ale pleistocenului superior, pe masura retragerii apelor Dunarii si strabatuta de raul Balasan. Ultimele depuneri le constituie nisipurile peste care s-a format solul actual.


Fig. 1: Harta Judetului Dolj

Aspecte pedologice
In teritoriu predomina solurile cernoziomice, formate pe depozite loessoide, lutoase, luto-nisipoase, cu un continut in humus mijlociu si o reactie mijlociu alcalina. Continutul in carbonati este mare, efervescenta fiind foarte puternica.

Aspecte hidrologice
Zona este situata in bazinul hidrografic al Dunarii, pe paraul Balasan, orientat pe directia VNV-ESE, corespunzator directiei predominante a dunelor si vanturilor.
Apa freatica este între 4-7 m pe terasa si între 2-4 m în locurile depresionare.

Aspecte climatologice
Datorita pozitiei geografice din sud-vestul tarii si vestul depresiunii arcului Carpato-Balcanic, in Campia intinsa a Olteniei, fara adapostul muntelui si departe de Marea Neagra, clima este de tip temperat continentala (C.f.a.x.) cu slaba influenta mediteraneana, cu ierni moderate, primaveri scurte, veri calduroase si toamne lungi.
Dominante sunt masele de aer maritim-mediteranean si umed-oceanic si influenta maselor estice de aer uscat. Toate aceste elemente dau climatului din zona Bailesti si unele nuante ale climatului mediteranean ce caracterizeaza, de fapt, climatul din sud-vestul tarii. Temperatura medie anuala este de 11,5oC.
Ploile sunt frecvente in tot timpul anului, cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai, iunie, iar cele mai mici in martie si septembrie. Media multianuala este 540,8 mm.
Vanturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul vestic, sud-vestic si nord-vestic (38,9% din totalul zilelor anului) avand cea mai mare intensitate vanturile din sectorul sud-estic si sudic; sunt calde si umede. Perioadele de calm dureaza 15,7% din zilele anului.

Flora si fauna
Flora si fauna acestei arii protejate este specifica zonelor umede de apa dulce.

Flora cuprinde atat vegetatia lemnoasa cat si ierboasa. Flora lemnoasa este prezenta in special pe malul apelor, iar flora erbacee este reprezentata din specii acvatice. Vegetatia palustra constituita din papura si alte specii palustre reprezinta habitate caracteristice cuibaritului pentru speciile de pasari de apa.

  • Populus tremula L. - plop tremurator
  • Salix alba L. - salcie
  • Salix purpurea L. - rachita rosie
  • Typha angustifolia L. - papura
  • Phragmites communis Trin. - stuf trestie
  • Taraxacum palustre Lyons - papadie
  • Dryopteris thelypteris L. - feriga
  • Nuphar alba L. - nufar alb
  • Utricularia minor + vulgaris L. - otratel de balta
  • Poa annua L. - hirusor
  • Ceratophyllum submersum L. - cosor
  • Alisma plantago aquatica L. - limbarita
  • Sagittaria sagittifolia L. - sageata apei
  • Lemna minor L. - lintita
  • Iris pseudacorus L. - stânjenel galben
  • Schoenoplectus lacustris L. - pipirig
  • Carex e lata All. - rogoz
  • Elodea canadensis Michx. - ciuma apei
  • Trapa natans L. - cornaci
  • Elatine triandra Schkuhr. - piperul apelor

Fauna este reprezentata de numeroase specii ce sunt cuprinse în toate clasele de vertebrate:

  • mamifere:
    • Neomys anomalus milleri - chitcanul de apa
    • Erinaceus europaeus - ariciul
    • Talpa europaea - cârtita
    • Mustela nivalis – nevastuica
  • pasari:
    • Nycticorax nicticorax - stârc cenusiu
    • Ciconia ciconia - cocostârc
    • Larus minutus - pescarusul mic
    • Phalacrocorax carbo - cormoranul
    • Anas platyrhynchos - rata salbatica
    • Gavia immer - cufundacul mare
    • Podiceps cristatus - corcodelul mare
  • reptile:
    • Lacerta viridis - gusterul
    • Natrix tessellath - sarpele de balta
    • Emys orbicularis - testoasa de balta
    • Salamandra salamandra = salamandra
  • amfibieni:
    • Rana ridibunda - broasca de balta
  • pesti:
    • Gobio kessleri - guvid de balta
    • Umbra krameri - pietroselul
    • Leucaspius delineatus - plevusca
    • Alburnus alburnus - obletul
    • Rhodeus sericeus amarus - boarta
    • Misgurnus fossilis - tiparul
    • Abramis brama - platica
    • Carassius carassius - carasul
    • Cyprinus carpio - crapul
    • Tinca tinca – linul

Dintre nevertebrate:

  • Astacus astacus – racul
  • Mantis religiosa – calugarita.

Specii protejate:
Grup major Lista speciilor protejate Categoria de vulnerabilitate
Mamifere Neomis anomalus milleri = chitcanul de apa
Erinaceus europheus = arici
Talpa europaea = cârtita
periclitate
rare
vulnerabile
Pasari Gavia immer = cufundacul mare
Podiceps cristatus = corcodel mare
Anas platyrhyncos = rata salbatica
Larus minutus = pescarusul mic
rare
rare
periclitate
periclitate
Reptile Lacerta viridis = gusterul
Natrixtessellatta = sarpele de balta
Testudo hermanni = broasca testoasa din Oltenia
Salamandra salamandra = salamandra
periclitate
periclitate
rare
rare
Amfibieni Bombina bombina = buhai de balta
Rana esculenta = broasca mica de lac
periclitate
 
Pesti Umbra krameri = pietroselul
Gobio kesseleri = guvid de balta
Leucaspius delineatus = plevusca
rare
rare
rare
Nevertebrate Hydrous piceus = boul de balta
Mantis religiosa = calugarita
Acheronia atropos = stiga
rare
rare
rare
Plante Salix purpurea = rachita rosie (l)
Iris pseudacorus(l) = stânjenei galbeni
Sagittaria sagittifolia (l) = sageata api
periclitate
 
 

Conform Legii Nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – zone protejate, se evidentiaza zonele naturale protejate de interes national si se identifica valorile de patrimoniu cultural national, care necesita instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor valori.
Fiind încadrata ca rezervatie si monument a naturii, Balta Cilieni raspunde nevoilor solicitate pentru mentinerea si conservarea biodiversitatii si pentru conservarea speciilor si tipurilor de habitate avute in vedere la nivel european, national si regional.
Inexistenta unor studii privind atât habitatul si speciile protejate cât si stadiul de conservare al acestora din aria naturala Balta Cilieni-Bailesti, impune efectuarea tuturor activitatilor si actiunilor stabilite în cadrul acestui proiect. Inventarierea speciilor de interes national din aria naturala protejata va implica efectuarea unor documentatii temeinice asupra speciilor de interes din perimetrul ariei.
Conform Ordonantei de urgenta nr. 57 din 20/06/2007, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, în aria naturala protejata Balta Cilieni-Bailesti prezinta interes 12 specii de importanta nationala:

  • 3 specii de pasari:
    • Gavia immer - cufundacul mare, face parte din ordinul Gaviiformes, familia Gaviidae.
    • Anas platyrhynchos - rata salbatica, face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae.
    • Larus minutus - pescarusul mic, face parte din ordinul Charadriiformes, familia Laridae.
  • 1 specie de mamifere:
    • Neomys anomalus milleri - chitcanul de apa, face parte din ordinul Insectivora, familia Soricidae.
  • 4 specii de reptile:
    • Lacerta viridis – gusterul, face parte din ordinul Squamata, subord. Lacertilia, familia Lacertidae.
    • Natrix tessellata - sarpele de balta, face parte din ordinul Squamata, subord. Ophidia, familia Columbridae.
    • Testudo hermanni - broasca testoasa din Oltenia, face parte din ordinul Testudines, familia Testudinidae.
    • Salamandra salamandra – salamandra, face parte din ordinul Urodela, familia Salamandridae.
  • 2 specii de amfibieni:
    • Bombina bombina - buhai de balta, face parte din ordinul Anura, familia Discoglossidae.
    • Rana esculenta - broasca mica de lac, face parte din ordinul Anura, familia Ranidae.
  • 2 specii de pesti:
    • Umbra krameri – pietroselul, face parte din ordinul Clupeiformes, familia Umbridae.
    • Gobio kessleri - guvid de balta, face parte din ordinul Cypriniformes, familia Cyprinidae.